- capoţel
- CAPOŢÉL, capoţele, s.n. Diminutiv al lui capot2. – Capot2 + suf. -el.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CAPOŢÉL s. v. scurteicuţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecapoţél s. n., pl. capoţéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.