capitulaţie

CAPITULÁŢIE, capitulaţii, s.f. Convenţie prin care un stat stabilea un regim de privilegii pentru cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul său. [var.: (înv.) capitulaţiúne s.f.] – Din fr. capitulation.

Trimis de valeriu, 28.03.2008. Sursa: DEX '98



capituláţie (convenţie referitoare la cetăţenii străini) s. f. (sil. -ţi-e), art. capituláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. capituláţiei; pl. capituláţii, art. capituláţiile (sil. -ţi-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CAPITULÁŢI//E capitulaţiei f. Convenţie internaţională prin care un stat asigură supuşilor altui stat anumite privilegii. [art. capitulaţia; G.-D. capitulaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. capitulation

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CAPITULÁŢIE s.f. (ist.) Convenţie care asigură supuşilor unui stat anumite privilegii pe teritoriul altui stat. ♦ Convenţie impusă de către o ţară capitalistă unei ţări semicoloniale, prin care se obţin anumite privilegii pentru cetăţenii săi stabiliţi acolo. [gen. -iei, var. capitulaţiune s.f. / cf. fr. capitulation, it. capitulazione].

Trimis de LauraGellner, 16.03.2006. Sursa: DN



CAPITULÁŢIE s. f. convenţie internaţională unilaterală, care asigură pentru cetăţenii unui stat anumite privilegii pe teritoriul altui stat. (< fr. capitulation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN