- capelă
- CAPÉLĂ1, capele, s.f. Şapcă de postav cu cozoroc moale, purtată de militari. – Din ngr. kapéllo, it. cappello.Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98CAPÉLĂ2, capele, s.f. Biserică mică, izolată, fără parohie (într-un cimitir etc.); paraclis. ♦ Parte a unei biserici care adăposteşte altarul. ♦ Încăpere într-o clădire, cu un altar, unde se poate oficia slujba religioasă. – Din it. cappella.Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98CAPÉLĂ3, capele, s.f. Grup de corişti. ♦ Orchestră de proporţii reduse; fanfară (militară). – Din it. cappella, germ. Kapelle.Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98CAPÉLĂ s. (bis.) paraclis. (capelă într-un cimitir.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeCAPÉLĂ s. v. fanfară, muzică.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecapélă (şapcă, biserică, formaţie muzicală) s. f., g.-d. art. capélei; pl. capéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCAPÉL//Ă1 capelăe f. 1) Ansamblu coral care întruneşte un număr mare de corişti. 2) Orchestră de proporţii reduse. [G.-D. capelei] /<it. capella, germ. KapelleTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCAPÉL//Ă2 capelăe f. 1) Biserică mică dintr-un cimitir; paraclis. 2) Loc într-o încăpere rezervat pentru rugăciuni; paraclis. /<it. cappellaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCAPÉL//Ă3 capelăe f. înv. Şapcă militară de postav cu cozoroc moale. /<ngr. kapéllo, it. cappelloTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCAPÉLĂ1 s.f. 1. Bisericuţă, paraclis. ♦ Altar lateral al unei biserici. ♦ Încăpere într-o clădire, cu un altar, unde se poate oficia slujba religioasă. 2. Grinda superioară a unui cadru de lemn care susţine tavanul unei lucrări miniere. [< it. cappella, germ. Kapelle].Trimis de LauraGellner, 14.03.2006. Sursa: DNCAPÉLĂ2 s.f. (Rar) Trupă de cântăreţi, cu o orchestră mică; fanfară (militară). ♦ Orchestră. [cf. germ. Kapelle, it. cappella].Trimis de LauraGellner, 14.03.2006. Sursa: DNcapélă, capéle, s.f. (înv., pop. şi fam.) 1. pălărie (de damă). 2. joben. 3. boneta soldatului.Trimis de blaurb, 26.03.2006. Sursa: DARcapélă (capéle), s.f. – 1. (înv.) Pălărie de femeie. – 2. Şapcă militară. – Mr., megl. capelă. ngr. ϰαπέλα, din it. cappelllo, cf. alb. kapeljë, bg. kapelă.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERcapélă (capéle), s.f. – 1. Biserică mică, izolată. – 2. Parte a unei biserici care adăposteşte altarul. it. cappella (sec. XIX). – Der. capelan, s.m., din it. cappellano; capelmaistru, s.m. (director de capelă muzicală; şef de orchestră), din germ. Kappelmeister (Borcea 180).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERCAPÉLĂ s. f. 1. biserică mică, paraclis. ♦ altar lateral al unei biserici. ♦ încăpere într-o clădire, cu un altar, unde se poate oficia slujba religioasă. 2. formaţie vocală sau instrumentală a unei capele (1) sau curţi princiare. ♦ grup de corişti. ♦ orchestră de proporţii reduse; fanfară (militară). 3. grinda superioară a unui cadru de lemn care susţine tavanul unei lucrări miniere. (< it. cappella, /2/germ. Kapelle)Trimis de raduborza, 14.12.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.