capelatură

CAPELATÚRĂ, capelaturi, s.f. (mar.) Capelare. – Capela + suf. -tură.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



CAPELATÚRĂ s. v. capelare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



capelatúră s. f., pl. capelatúri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CAPELATÚRĂ s.f. Capelare. [După fr. capelage].

Trimis de LauraGellner, 14.03.2006. Sursa: DN



CAPELATÚRĂ s. f. 1. loc de pe catarg unde se capelează parâmele. 2. ansamblul capetelor parâmelor capelate de catarg. (după fr. capelage)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN