cangrenă

CANGRÉNĂ, cangrene, s.f. Distrugere sau putrezire a unei părţi din ţesuturile unui organism. [var.: gangrénă s.f.] – Din fr. gangrène, lat. gangraena, it. cancrena.

Trimis de gall, 12.03.2002. Sursa: DEX '98



cangrénă s. f., g.-d. art. cangrénei; pl. cangréne

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CANGRÉN//Ă cangrenăe f. 1) Alterare a unui ţesut din organism (ca urmare a unei infecţii, a unui traumatism, a unor tulburări circulatorii etc.). 2) fig. Stare de descompunere morală, de corupţie etc. [G.-D. cangrenei] /<fr. gangrene, lat. gangraena

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CANGRÉNĂ s.f. (med.) Alterare (ireversibilă) a unei părţi din ţesuturile animale, care se întinde şi duce la distrugerea lor. [var. gangrenă s.f. / < it. cangrena, fr. gangrène < gr. gangraina – rană].

Trimis de LauraGellner, 14.03.2006. Sursa: DN



cangrénă (cangréne), s.f. – Distrugere sau putrezire a unei părţi din ţesuturile unui organism. – var. gangrenă. fr. gangrène. Oricît ar fi de incorectă, forma cu c- pare a fi înlocuit definitv forma etimologică, cu siguranţă datorită unei apropieri instinctive cu cancer. – Der. cangrena, vb.; cangrenos, adj.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER



CANGRÉNĂ s. f. 1. distrugere prin putrezire a unei părţi din ţesuturile unui organism animal. 2. (fig.) stare de descompunere morală, de corupţie. (< fr. gangrène, lat. gangraena, it. cancrena)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN