- adresa
- ADRESÁ, adresez, vb. I. refl. şi tranz. 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. 2. A (se) îndrepta către o persoană, o instituţie etc. (cu) o invitaţie, o cerere etc.; a face apel la... ♦ tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. – Din fr. adresser.Trimis de ana_zecheru, 13.08.2002. Sursa: DEX '98ADRESÁ vb. 1. v. înainta. 2. v. expedia.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeA ADRES//Á adresaéz tranz. 1) (scrisori, plicuri, pachete etc.) A prevedea cu adresă. 2) (cereri, solicitări etc.) A trimite direct; a orienta către cineva. /<fr. adresserTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE ADRES//Á mă adresaéz intranz. 1) A se îndrepta cu vorba către cineva (pentru a întreba, a cere o explicaţie etc.). 2) A înainta o adresă (o cerere, o scrisoare oficială etc.). /<fr. adresserTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXADRESÁ vb. I. 1. tr. A trimite direct (cuiva) o scrisoare, o cerere, o plângere. 2. tr. A scrie titlul sau adresa (pe o cerere sau pe o scrisoare). 3. refl. A-şi îndrepta cuvântul către cineva, a vorbi cuiva; a face apel la... [P.i. -sez. / < fr. adresser].Trimis de LauraGellner, 22.02.2006. Sursa: DNADRESÁ vb. I. tr. 1. a trimite direct o scrisoare, o cerere. 2. a scrie adresa (pe o cerere, pe o scrisoare). II. refl. a-şi îndrepta cuvântul către cineva; a face apel la. (< fr. adresser)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.