campanilă

CAMPANÍLĂ, campanile, s.f. 1. Clopotniţă în formă de turn înalt, construită lângă o biserică sau chiar deasupra ei (caracteristică arhitecturii italiene din sec. XI-XVI). 2. Turnuleţ situat în partea superioară a unui edificiu, în care se află un clopot, un orologiu etc. – Din it. campanile.

Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98



campanílă s. f., g.-d. art. campanílei; pl. campaníle

Trimis de siveco, 13.01.2009. Sursa: Dicţionar ortografic



CAMPANÍLĂ s.f. 1. Clopotniţă construită de obicei separat de biserică şi întâlnită mai ales în Italia. 2. Lanternă (2) [în DN] mică, aşezată deasupra unui dom ca decoraţie. [< it., fr. campanile].

Trimis de LauraGellner, 14.03.2006. Sursa: DN



CAMPANÍLĂ s. f. 1. clopotniţă (turn înalt) construită separat de biserică, în Italia. 2. lanternă (2) mică, deasupra unui dom, ca decoraţie. (< it., fr. campanile)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN