cambrură

CAMBRÚRĂ, cambruri, s.f. (Rar) Arcuitură, îndoitură. – Din fr. cambrure.

Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98



cambrúră s. f., g.-d. art. cambrúrii; pl. cambrúri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CAMBRÚR//Ă cambrurăi f. Loc unde un obiect este cambrat. /<fr. cambrure

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CAMBRÚRĂ s.f. (Franţuzism) Arcuitură, îndoitură. ♦ Curbura unei piese de lemn sau a cintrului unei bolţi. ♦ Curbura dintre călcâi şi tars; bolta piciorului. [< fr. cambrure].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



CAMBRÚRĂ s. f. arcuitură. ♢ curbură a unei piese de lemn sau a centrului unei bolţi. ♢ curbura dintre călcâi şi tars; bolta piciorului. (< fr. cambrure)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN