- calvin
- CALVÍN, -Ă, calvini, -e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care aparţine calvinismului, privitor la calvinism; calvinesc, calvinist. 2. s.m. şi f. Adept al calvinismului; calvinist. – Din n. pr. Calvin.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CALVÍN adj., s. (bis.) 1. adj. calvinesc, calvinist, reformat. (Biserica calvin; cultul calvin.) 2. s. calvinist, reformat. (calvinii s-au desprins din catolicism.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecalvín adj. m., s. m., pl. calvíni; f. sg. calvínă, pl. calvíneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCALVÍN1 calvină (calvini, calvine) Care ţine de calvinism; propriu calvinismului. /Din Calvin n. pr.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCALVÍN2 calvină (calvini, calvine) m. şi f. Adept al calvinismului. /Din Calvin n. pr.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCALVÍN, -Ă adj. Care aparţine calvinismului; privitor la calvinism. // s.m. şi f. Adept al calvinismului. [< Jean Calvin – propagator al Reformei în Franţa şi Elveţia].Trimis de LauraGellner, 13.03.2006. Sursa: DNcalvín (calvínă), adj. – Calvinist. De la Calvin. Atestări din sec. XVII, dar probabil aparţine sec. anterior. – Der. calvinesc, adj. (calvinist); calvini, vb. (a converti la calvinism); calvinism, s.n.; calvinist, s.m.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERCALVÍN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al calvinismului; calvinist. (< /Jean/Calvin)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.