- calici
- CALICÍ, calicesc, vb. IV. 1. intranz., refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină calic (1); a sărăci. ♦ intranz. (înv.) A cerşi. 2. refl. A se zgârci2. 3. tranz. şi refl. (înv. şi reg.) A (se) ologi, a (se) schilodi. – Din calic.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CALICÍ vb. 1. v. lăcomi. 2. v. sărăci.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCALICÍ vb. v. cere, cerşi, milogi, ologi, schilodi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecalicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. calicésc, imperf. 3 sg. caliceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. caliceáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA CALIC//Í caliciésc 1. tranz. A face să se calicească. 2. intranz. rar A umbla cu cerşitul; a cerşi. /Din calicTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE CALIC//Í mă caliciésc intranz. 1) A deveni calic; a-şi pierde integritatea fizică; a se schilodi; a se mutila; a se schilăvi. 2) A deveni sărac; a-şi pierde averea; a sărăci; a se ruina; a scăpăta. 3) A manifesta zgârcenie; a se scumpi; a se zgârci. /Din calicTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCALICI- elem. "caliciu floral". (< fr. calici-, cf. lat. calix, -icis, cupă)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.