calibra

CALIBRÁ, calibrez, vb. I. tranz. 1. A prelucra mecanic o piesă, un semifabricat, spre a obţine forma şi dimensiunile prescrise. 2. A sorta, după mărime, cereale, fructe, puieţi de pom etc. 3. A restrânge albia variabilă a unui râu prin lucrări hidrotehnice. – Din fr. calibrer.

Trimis de valeriu, 04.02.2003. Sursa: DEX '98



calibrá vb. (sil. -bra), ind. prez. 1 sg. calibréz, 3 sg. şi pl. calibreáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A CALIBR//Á calibraéz tranz. 1) (piese sau semifabricate metalice) A prelucra mecanic în vederea obţinerii unui anumit calibru. 2) (produse alimentare) A măsura pentru a determina calibrul. 3) (instrumente) A grada cu precizie în vederea efectuării unor măsurări. 4) (produse agricole, puieţi etc.) A sorta după mărime. /<lat. calibrer

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CALIBRÁ vb. I. tr. 1. A da calibrul necesar, convenabil unor piese de maşini, de arme etc. ♦ A măsura calibrul, diametrul unei piese etc. 2. A alege, a sorta după mărime (cereale, fructe etc.). [< fr. calibrer, cf. it. calibrare].

Trimis de LauraGellner, 13.03.2006. Sursa: DN



CALIBRÁ vb. tr. 1. a da calibrul necesar unor piese de maşini, arme etc. ♢ a măsura calibrul, diametrul unei piese etc. 2. a sorta după mărime (seminţe, fructe etc.). (< fr. calibrer)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN