cald

CALD, -Ă, calzi, -de, adj. 1. Care se găseşte la o temperatură relativ înaltă (fără a fi fierbinte) faţă de mediul ambiant sau corpul omenesc; care dă senzaţia de căldură. ♢ expr. Nu-i ţine nici de cald, nici de rece sau nu-i e nici cald, nici rece = nu-l interesează, îi este indiferent. Nici caldă, nici rece = aşa şi aşa, nici aşa, nici aşa. (Substantivat) Mă ia cu cald = sunt cuprins de fierbinţeală, am febră. ♦ Fierbinte, încins. ♦ (Despre pâine) Proaspăt. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Călduros, gros. 2. (Despre zone, regiuni, ţări etc.) Cu temperatură constant ridicată în tot cursul anului. ♦ 3. fig. Aprins, înfocat; pătimaş, prietenos, afectuos. Cuvinte calde. Privire caldă. ♦ 4. fig. (Despre veşti, ştiri, informaţii etc.) De ultimă oră, recent. – lat. caldus (= calidus).

Trimis de valeriu, 04.02.2003. Sursa: DEX '98



Cald ≠ frig, friguros, glacial, răcoros, rece

Trimis de siveco, 14.03.2009. Sursa: Antonime



CALD adj., s. 1. adj. v. încins. 2. s. v. căldură. 3. adj. v. călduros, gros. (Îmbrăcăminte cald.) 4. adj. v. proaspăt.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



CALD adj. v. afectuos, amabil, binevoitor, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, iubitor, mângâietor, nou, prietenesc, prietenos, recent, tandru.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



cald adj. m., pl. calzi; f. sg. cáldă, pl. cálde

Trimis de siveco, 02.04.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



CAL//D¹ calddă (caldzi, caldde) (în opoziţie cu rece) 1) Care are o temperatură ridicată; care produce o senzaţie de căldură. Aer cald. Sobă calddă. ♢ Nici cald, nici rece aşa şi aşa. 2) Care este făcut de curând; proaspăt. Pâine calddă. ♢ A le spune caldde a spune minciuni, a spune braşoave. Bate fierul cât îi cald nu scăpa prilejul. 3) (despre obiecte de îmbrăcăminte) Care ţine căldură; călduros. 4) fig. Care porneşte din inimă. Discuţie calddă. ♢ Bun ca pâinea calddă bun la suflet; mărinimos. 5) fig. Care are o intensitate deosebită; fierbinte. Sărut cald. /<lat. caldus

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



cald (cáldă), adj. – Care se găseşte la o temperatură relativ înaltă, călduros. – Mr. caldu, megl. cald, istr. cǫd. lat. caldus (Puşcariu 258; REW 1506; Candrea-Dens., 228; DAR); cf. it., sp., port. caldo (în sp., cu semantism schimbat), prov., cat. cald, fr. chaud. – Der. încălzi, vb. (a aprinde; a înflăcăra); încălzitor, adj. (aparat încălzire). Pentru încălzi (mr. ancăldzăscu, megl. ancalzǫs), Puşcariu 808 propune o bază lat. de tipul *incaldῑre, care a rezultat din contaminarea lui incălesco cu caldus. Ipoteza este posibilă, dar nu pare necesară, deoarece der. se explică suficient în interiorul limbii rom., cf. mult › înmulţi, verde › înverzi, etc. cf. căldură, călîi, scălda.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER