calcarós — adj. m., pl. calcaróşi; f. sg. calcaroásã, pl. calcaroáse … Romanian orthography
cochilie — COCHÍLIE, cochilii, s.f. 1. Înveliş calcaros sau silicios al unor moluşte, foraminifere etc. 2. Tipar metalic folosit la turnarea diferitelor piese de maşini, a lingourilor etc. [var.: cochílă s.f.] – Din fr. coquille. Trimis de romac, 13.09.2007 … Dicționar Român
coral — CORÁL1, corali, s.m. Animal din încrengătura celenteratelor, cu schelet calcaros roşu sau alb; mărgean (Corallium rubrum) ♦ Bijuterie confecţionată din scheletul acestui animal. – Din germ. Koralle, lat. corallus. Trimis de IoanSoleriu,… … Dicționar Român
molasă — MOLÁSĂ, molase, s.f. (geol.) Conglomerat slab consolidat alcătuit de obicei din gresie feldspatică şi ciment calcaros. – Din fr. mollasse. Trimis de LauraGellner, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 molásă s. f., g. d. art. molásei; pl. moláse Trimis de… … Dicționar Român
coajă — COÁJĂ, coji, s.f. 1. Ţesut protector extern al rădăcinilor, tulpinilor şi ramurilor unor plante (lemnoase); scoarţă. ♦ Înveliş exterior al fructelor, al seminţelor etc. 2. Înveliş, tare şi calcaros, al oului. 3. (înv.) Înveliş, tare şi calcaros,… … Dicționar Român
mărgean — MĂRGEÁN subst. 1. Nume dat unor specii de animale care trăiesc în colonii marine formate din mai mulţi indivizi de culoare roşie, mai rar albă, înfipţi pe un schelet calcaros; coral1 (Corallium); p.ext. scheletul calcaros al acestor animale, din… … Dicționar Român
rendzină — RENDZÍNĂ, rendzine, s.f. Grup de soluri formate pe substrat calcaros într un climat umed sau semiuscat cu o fertilitate naturală mijlocie sau bună. – Din fr. rendzine. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 rendzínă s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
travertin — TRAVERTÍN s.n. Tuf calcaros care se poate lustrui ca marmura şi care se foloseşte ca piatră de construcţie. – Din fr. travertin, it. travertino. Trimis de LauraGellner, 29.06.2004. Sursa: DEX 98 travertín s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004.… … Dicționar Român
calcifug — CALCIFÚG, Ă, calcifugi, ge, adj. (bot.; despre plante) Care nu suportă solul calcaros. – Din fr. calcifuge. Trimis de valeriu, 04.02.2003. Sursa: DEX 98 calcifúg adj. m., pl. calcifúgi; f. sg. calcif … Dicționar Român
carapace — CARAPÁCE, carapace, s.f. Înveliş osos, cornos sau calcaros care protejează corpul unor animale. – Din fr. carapace. Trimis de valeriu, 17.02.2005. Sursa: DEX 98 CARAPÁCE s. (anat.) ţest, (rar) capac, scafă, (reg.) troacă, (înv.) ţeastă.… … Dicționar Român
