- buture
- BÚTURE s.m. v. butură.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
buture
Look at other dictionaries:
buture — butture ou buture [bytyʀ] n. f. ÉTYM. 1690; de 1. butte. ❖ ♦ Vétér. Tumeur à l articulation du pied d un chien … Encyclopédie Universelle
butuc — BUTÚC, butuci, s.m. 1. Bucată dintr un trunchi de copac tăiat şi curăţat de crengi; butură. ♦ Bucată groasă de lemn de foc; buştean, buturugă. ♢ expr. (Adverbial) A lega (pe cineva) butuc = a lega (pe cineva) astfel încât să nu mai poată mişca; a … Dicționar Român
tumeur — [ tymɶr ] n. f. • 1398; lat. tumor, de tumere « enfler » 1 ♦ (Vx en méd.) Tout gonflement pathologique (⇒ tuméfaction) formant une saillie anormale (cf. cèle). Tumeur inflammatoire. Tumeur furonculeuse. ♢ (1818) Tumeur blanche : arthrite… … Encyclopédie Universelle
butture — ou buture [bytyʀ] n. f. ÉTYM. 1690; de 1. butte. ❖ ♦ Vétér. Tumeur à l articulation du pied d un chien … Encyclopédie Universelle
butture — (bu tu r ) s. f. Terme de chasse. Tumeur qui survient à la jointure du pied d un chien et qui le rend boiteux. On écrit aussi buture. ÉTYMOLOGIE Butte … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
butură — BÚTURĂ, buturi, s.f. (reg.) 1. Butuc (1); buturugă. 2. Bucată de lemn cu noduri şi cu alte defecte, care se despică şi se prelucrează şi este considerată ca sortiment inferior al lemnului de foc; ciot. 3. Trunchi scorburos; butoarcă. [var.: bútur … Dicționar Român
