celibat — CELIBÁT s.n. Faptul de a fi celibatar, starea unei persoane necăsătorite. – Din fr. célibat, lat. caelibatus. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CELIBÁT s. burlăcie, holteie, (înv.) necăsătorie, necăsnicie. (celibatul lui n a durat… … Dicționar Român
becher — BECHÉR, becheri, s.m. (fam.) Burlac, holtei1. – Din tc. bekâr. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 BECHÉR s., adj. v. burlac, cavaler, celibatar, flăcău, holtei, necăsătorit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bechér s. m … Dicționar Român
burlac — BURLÁC, burlaci, s.m. (Adesea adjectival) Bărbat necăsătorit; celibatar, holtei1, becher. – Din rus., ucr. burlak. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 Burlac ≠ familist Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime BURLÁC s., adj. v … Dicționar Român
flăcău — FLĂCẮU, flăcăi, s.m. Tânăr neînsurat; fecior, june. ♢ Flăcău tomnatic (sau stătut) = bărbat care a trecut de prima tinereţe şi nu s a însurat. – cf. sl. c h l a k ŭ holtei . Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 FLĂCĂU s., adj. 1. s … Dicționar Român
holtei — HOLTÉI1, holtei, s.m. Bărbat necăsătorit; burlac, becher, celibatar. ♦ (Rar) Tânăr bun de însurat; flăcău. – Din ucr. holtjaj. Trimis de gall, 24.10.2008. Sursa: DEX 98 HOLTEÍ2, holteiesc, vb. IV. intranz. A trăi necăsătorit; a şi petrece viaţa … Dicționar Român
holteie — HOLTEÍE s.f. Viaţă de holtei1; timpul cât cineva este holtei1; burlăcie. – Holtei1 + suf. ie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HOLTEÍE s. v. celibat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime holteíe s. f., art. holteía … Dicționar Român
necăsnicie — NECĂSNICÍE s. v. burlăcie, celibat, holteie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
necăsătorie — NECĂSĂTORÍE s. v. burlăcie, celibat, holteie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
