buretieră

BURETIÉRĂ, buretiere, s.f. Cutiuţă care conţine un burete (ud). – Burete + suf. -ieră.

Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98



buretiéră s. f., pl. buretiére

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BURETIÉR//Ă buretierăe f. Obiect mic având un burete (ud) în interior. [Sil. -ti-e-] /burete + suf. buretierăieră

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



BURETIÉRĂ s.f. Obiect mic cu un burete în interior, care serveşte la umezit timbrele înainte de a fi lipite. [pron. -ti-e-. / et. incertă].

Trimis de LauraGellner, 23.11.2004. Sursa: DN



BURETIÉRĂ s. f. cutiuţă cu burete care serveşte la umezit timbrele de lipit. (< burete + -ieră)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN