- bulicher
- BULICHÉR, bulichere, s.n. (reg.) Cuţit mare şi lung; cuţit stricat, care nu taie. – cf. magh. b u g y l i "briceag".Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98BULICHÉR s. v. cioarsă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebulichér s. n., pl. bulichéreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBULICHÉR bulichere n. pop. 1) Cuţit mare şi lung. 2) fig. Cuţit care nu taie; cuţit tocit. /cf. ung. bugyliTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXbulichér (bulichére), s.n. – (Mold.) Cuţit, briceag. Origine necunoscută. Cihac, II, 486, propune ca etimon mag. bugyli, "cuţit cu mîner de lemn".Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.