- bucherea
- buchereá adj. f. – (Oaie) cu lînă lungă şi fină. – Origine necunoscută. Este puţin probabilă der. propusă de Diculescu, Elementele, 442, din gr. βούϰραιρος.Trimis de blaurb, 11.11.2006. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
bucheri — BUCHERÍ, bucheresc, vb. IV. tranz. (fam.) A silabisi (un text). – Din bucher. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 BUCHERÍ vb. 1. v. silabisi. 2. (fig.) a toci. (Toată ziua bucheri lecţiile.) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român