ţânţărime

ŢÂNŢĂRÍME s.f. Mulţime de ţânţari¹. – Ţânţar¹ + suf. -ime.

Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



ţânţăríme s. f., g.-d. art. ţânţărímii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ŢÂNŢĂRÍME f. (colectiv de la ţânţar) Mulţime de ţânţari. /ţânţar + suf. ţânţărimeime

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX