- ţiplă
- ŢÍPLĂ, ţiple, s.f. Membrană subţire făcută din intestinele sau din băşica animalelor şi folosită pentru a acoperi ermetic borcanele cu conserve sau (astăzi rar) în locul sticlei la ferestrele caselor ţărăneşti; p. ext. celofan. – cf. ngr. t s í p a, bg. c i p a.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ŢÍPLĂ s. v. celofan.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeţíplă s. f. (sil. -plă), g.-d. art. ţíplei; pl. ţípleTrimis de siveco, 06.01.2009. Sursa: Dicţionar ortograficŢÍPL//Ă ţiplăe f. înv. Membrană subţire şi transparentă, obţinută din băşica sau intestinele unor animale, care avea diferite întrebuinţări (înlocuia geamul la ferestre, servea la închiderea ermetică a borcanelor etc.). ♢ A se ţine într-o ţiplă a se ţine foarte slab. /<ngr. tsípa, bulg. cipaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXţíplă (-le), s.f. – Membrană, mai ales de vezică de bou. – Mr. tipă. bg. cipa (Candrea; Conev 87), cf. ngr. τσίϰα, alb. tsipë (Philippide, II, 738). Fonetismul nu a fost explicat.Trimis de blaurb, 15.03.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.