- ţar
- ŢAR, ţari, s.m. Titlu purtat în trecut de monarhii unor state slave; persoană care purta acest titlu. – Din rus. ţar.Trimis de laura_tache, 05.02.2003. Sursa: DEX '98ţar s. m., pl. ţariTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŢAR ţari m. ist. (în Rusia şi în alte state slave; folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al ţării; monarh; suveran; împărat; rigă; rege. /<rus. ţar, sl. ţaruTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXŢAR s. m. titlu dat vechilor împăraţi ai Rusiei şi vechilor suverani ai sârbilor şi bulgarilor. (< rus. ţar)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNţar (-ri), s.m. – 1. (înv.) Împărat. – 2. Monarh slav. sl. carĭ, din mgr. ϰαισαρ. – Der. ţarevici, s.m. (fiu de ţar), din rus. carevič; ţarină, s.f. (nevastă de ţar, împărăteasă rusă), din rus. carica; Ţarigrad, s.m. (Constantinopol), înv., din sb. Carigrad.Trimis de blaurb, 23.02.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.