- şuietură
- şuietúră1, şuietúri, s.f. (reg.) susur prelungit; şuiet.Trimis de blaurb, 27.02.2007. Sursa: DARşuietúră2, şuietúri, s.f. (reg.) tăietură în lungul urechii la oi; semn de recunoaştere la oi şi vite, făcut la urechea acestora.Trimis de blaurb, 27.02.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.