ştupui

ŞTUPUÍ, ştupuiesc, vb. IV. tranz. A ornamenta cu zimţi partea superioară a ramei încălţămintei. – et. nec.

Trimis de cata, 04.05.2004. Sursa: DEX '98



ştupuí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. şi pl. ştúpuie, imperf. 3 sg. ştupuiá

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic