ştiolf

ştiolf¹ interj. (reg.) cuvânt care redă zgomotul produs de paşii cuiva care merge prin noroi.

Trimis de blaurb, 22.02.2007. Sursa: DAR



ştiolf², ştioálfă, s.m. şi s.f. (reg.ş deprec.) 1. (s.m. şi f.) obiect de încălţăminte sau îmbrăcăminte uzat. 2. (s.f.) femeie slabă, urâtă sau bătrână. 3. (pop.) femeie de moravuri uşoare.

Trimis de blaurb, 22.02.2007. Sursa: DAR