- ştiftui
- ŞTIFTUÍ, ştiftuiesc, vb. IV. tranz. A pune ştifturi. – Ştift + suf. -ui.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ştiftuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ştiftuiésc, imperf. 3 sg. ştiftuiá; conj. prez 3 sg. şi pl. ştiftuiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ŞTIFTU//Í ştiftuiiésc tranz. (obiecte de încălţăminte sau piese de metal) A bate sau a prinde în ştifturi. /ştift + suf. ştiftuiuiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.