- şprănţuri
- şprănţurí, şprănţurésc, vb. IV (reg.; despre buşteni) a rotunji cu toporul la capete; a şpronţa.Trimis de blaurb, 19.02.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
şpronţa — ŞPRONŢÁ vb. v. olări, teşi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime şpronţá, şpronţéz, vb. I (reg.) 1. (despre buşteni) a rotunji cu toporul la capete; a şpronţuri, a şprănţuri, a şpraiţui. 2. (refl.; despre buşteni; în forma: ştronţa) a… … Dicționar Român