şpronţ

şpronţ
şpronţ, şprónţuri, s.n. (reg.) 1. buştean ale cărui capete au fost rotunjite cu toporul. 2. (în forma: şpironţ) capăt ieşit al unui butuc. 3. (în forma: ştronţ) capătul mai gros al unui buştean.
Trimis de blaurb, 20.02.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • spront — noun A dried apricot. We made a compote containing prunes, spronts and raisins …   Wiktionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”