brevilin

BREVILÍN, -Ă, brevilini, -e, s.m. şi f. Tip constituţional, în antropologie, caracterizat prin trup şi membre scurte şi groase. – Din fr. bréviligne.

Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98



brevilín adj. m., s. m., pl. brevilíni; f. sg. brevilínă, pl. brevilíne

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BREVILÍN, -Ă adj. (op. l o n g i l i n) Care are membrele scurte; îndesat. [< fr. bréviligne, cf. lat. brevis – scurt, linea – linie].

Trimis de LauraGellner, 22.11.2004. Sursa: DN



BREVILÍN, -Ă adj. cu trup scund, robust, îndesat şi membre scurte şi groase. (< fr. bréviligne)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN