- breviar
- BREVIÁR, breviare, s.n. 1. Lucrare în care sunt expuse sumar noţiuni, date etc. dintr-un anumit domeniu. 2. Carte care cuprinde slujbele şi rugăciunile pe care preoţii şi călugării catolici trebuie să le facă sau să le rostească la anumite ore din zi. [pr.: -vi-ar] – Din fr. bréviaire, lat. breviarium.Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98breviár s. n. (sil. -vi-ar), pl. breviáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBREVIÁR breviare n. 1) rel. Carte de rugăciuni citite de preoţii şi călugării catolici la diferite ore ale zilei. 2) Lucrare care conţine informaţia indispensabilă unui anumit domeniu de activitate. [Sil. -vi-ar] /<lat. breviarium, fr. bréviaireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBREVIÁR s.n. 1. Expunere sumară a unor principii, a unor probleme dintr-un anumit domeniu. 2. Carte care cuprinde rugăciunile pe care preoţii şi călugării catolici trebuie să le rostească la anumite ore din zi. [pron. -vi-ar, var. breviarium s.n. / cf. fr. bréviaire, it. breviario].Trimis de LauraGellner, 22.11.2004. Sursa: DNBREVIÁR s. n. 1. expunere sumară a unor principii sau probleme privitoare la un anumit domeniu. 2. sumar, cuprins. 3. carte de rugăciuni zilnice ale ritualului în biserica romano-catolică. (< fr. bréviaire, lat. breviarium)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.