şonţire

ŞONŢÍ vb. v. deforma, desfigura, poci, schimonosi, sluţi, strâmba, şchiopăta, urâţi.

Trimis de siveco, 09.10.2008. Sursa: Sinonime



A ŞONŢ//Í şonţireésc tranz. A face să se şonţească; a schilodi de picioare, a face şont. /Din şont

Trimis de siveco, 09.10.2008. Sursa: NODEX



A SE ŞONŢ//Í se şonţireésc intranz. pop. (mai ales despre încălţăminte) A-şi pierde forma iniţială (prin întrebuinţare îndelungată sau neglijentă); a se scâlcia; a se scrombăi; a se scălâmba. /Din şonţ

Trimis de siveco, 09.10.2008. Sursa: NODEX



şonţí², şonţésc, vb. IV refl. (reg.) a purta haine de târgoveţ, a se îmbrăca nemţeşte.

Trimis de blaurb, 09.10.2008. Sursa: DAR