claudicaţie — CLAUDICÁŢIE, claudicaţii, s.f. (med.; rar) Şchiopătare. ♦ (med.) Tulburare trecătoare a funcţiei unor organe. [pr.: cla u ] – Din lat. claudicatio, fr. claudication. Trimis de ibogdank, 07.08.2003. Sursa: DEX 98 claudicáţie s. f. (sil. clau ,… … Dicționar Român
hodâc — interj. v. şontâc, şovâlc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hodîc interj. – Exprimă ideea de şchiopătat. – var. hontîc, hojmîc. Creaţie exprimă, cf. şontîc. – Der. hodîcăi (var. hotîcîi), vb. (a şchiopăta), pe care Tiktin îl punea… … Dicționar Român
speteală — SPETEÁLĂ, speteli, s.f. (pop.) Boală a animalelor de tracţiune, care constă în întinderea excesivă a ligamentelor şi a ţesuturilor spinării din cauza eforturilor şi care se manifestă prin şchiopătări, mers greoi etc.; p. ext. (la oameni şi la… … Dicționar Român
şoldiu — ŞOLDÍU, ÍE, şoldii, adj. (pop.) Şoldit. – Şold + suf. iu. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞOLDÍU adj. v. aplecat, înclinat, lăsat, plecat, povârnit, prăvălit, strâmb, şchiopătat, şoldit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
şontâc — ŞONTẤC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă mersul şovăitor, greoi, şchiopătat al cuiva. – Din magh. sántika. Trimis de LauraGellner, 01.05.2004. Sursa: DEX 98 ŞONTÂC interj. şovâlc!, (reg.) hodâc!, şchiopârc!, şoltâc!, şonc! Trimis de… … Dicționar Român
şontâcăit — ŞONTÂCĂÍT adj. v. şchiop, şchiopătat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
şovâlc — ŞOVẤLC interj. Cuvânt care imită mersul şovăitor, şchiopătat al cuiva; şontâc. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 02.05.2004. Sursa: DEX 98 ŞOVÂLC interj. şontâc!, (reg.) hodâc!, şchiopârc!, şoltâc!, şonc! Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa … Dicționar Român
şovâlcăit — ŞOVÂLCĂÍT adj. v. şchiop, şchiopătat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ŞOVÂLCĂÍT s. v. şchiopătare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român