- şarlatan
- ŞARLATÁN, şarlatani, s.m. Persoană necinstită care profită de naivitatea sau de buna-credinţă a cuiva; înşelător, impostor, farsor; escroc. – Din fr. charlatan.Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ŞARLATÁN s. 1. v. escroc. 2. v. impostor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeşarlatán s. m., pl. şarlatániTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŞARLATÁN şarlatani m. Persoană necinstită care îşi atinge scopurile profitând de naivitatea cuiva; escroc; impostor; potlogar; coţcar. /<fr. charlatanTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXŞARLATÁN s.m. Pungaş, farsor, impostor. [< fr. charlatan, cf. it. ciarlatano < ciarlare – a flecări, a trăncăni].Trimis de LauraGellner, 25.05.2007. Sursa: DNŞARLATÁN s. m. om necinstit, care înşală buna-credinţă a cuiva; pungaş, escroc, impostor. (< fr. charlatan)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNşarlatán (şarlatáni), s.m. – Pungaş, escroc. – Mr. şarlatan. fr. charlatan. – Der. şarlatanie, s.f. (escrocherie, pungăşie); şarlatanism, s.n., din fr. charlatanisme. Mr., prin intermediul ngr. τσαρλατάνος.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.