şarjă

ŞÁRJĂ, şarje, s.f. I. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic, constituită din straturi alternative de minereu, fondant şi combustibil. ♦ Cantitate de metal lichid obţinută într-un cuptor metalurgic la o singură operaţie de elaborare. ♦ Proces de încărcare, prelucrare şi scoatere a materialului din cuptorul metalurgic. II. 1. Atac violent, în goana cailor, al cavaleriei asupra inamicului, cu sabia sau cu lancea. 2. (Sport) Atac impetuos asupra adversarului. III. 1. Creaţie literară, în general de dimensiuni reduse, care prezintă trăsăturile negative, ridicule ale unei situaţii sau ale unui personaj într-o formă îngroşată, exagerată, caricaturală. 2. (Teatru) Interpretare voit exagerată, prin sublinieri îngroşate ale trăsăturilor unui personaj, folosită de obicei în comedia bufă. – Din fr. charge.

Trimis de LauraGellner, 27.04.2004. Sursa: DEX '98



şárjă s. f., art. şárja, g.-d. art. şárjei; pl. şárje

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ŞÁRJ//Ă¹ şarjăe f. 1) Reprezentare carica-turală a unui personaj sau a unei situaţii. şarjă prietenească. 2) Creaţie artistică de proporţii reduse, bazată pe o astfel de reprezentare. 3) sport Atac impetuos întreprins împotriva adversarului. 4) înv. Atac violent şi neaşteptat de cavalerie împotriva inamicului. /<fr. charge

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ŞÁRJ//Ă² şarjăe f. 1) Cantitate de minereu care se încarcă o dată într-un furnal. 2) Can-titate de oţel obţinut dintr-o singură încăr-cătură de furnal. 3) Totalitate a operaţiilor folosite în procesul de prelucrare a minereului într-un furnal. /<fr. charge

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ŞÁRJĂ s.f. I. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic, care se prelucrează pentru a se obţine un metal cu o anumită compoziţie. ♦ Cantitatea de metal lichid obţinută într-un cuptor înalt dintr-o încărcătură normală. ♦ Procesul de încărcare, prelucrare şi scoatere a materialului dintr-un cuptor metalurgic. ♦ Cantitate totală de material lemnos destinată a fi uscată printr-o singură operaţie de uscare. II. Atac impetuos, avântat, dat de o trupă de cavalerie. ♦ (Sport) Atac plin de elan asupra adversarului. III. Atac violent prin scris şi prin caricaturi (în presă, în teatru etc.). ♦ Interpretare, înfăţişare exagerată a unui personaj, a unei idei etc. [< fr. charge].

Trimis de LauraGellner, 25.05.2007. Sursa: DN



ŞÁRJĂ s. f. I. 1. atac impetuos (cu arme albe) al cavaleriei. ♢ (fig.) atac (violent). 2. (sport) atac plin de elan asupra adversarului. II. 1. înfăţişare caricaturală a unui personaj, a unei idei etc. 2. lucrare, creaţie în care se caricaturizează. III. 1. încărcătură normală a unui furnal, care se prelucrează pentru a se obţine un metal cu o anumită compoziţie; cantitatea de metal lichid din această încărcătură. ♢ proces de încărcare, prelucrare şi scoatere a materialului din cuptorul metalurgic. 2. cantitate totală de material lemnos destinată a fi uscată. (< fr. charge)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN