- şapte
- ŞÁPTE num. card., s.m. 1. Număr având în numărătoare locul între şase şi opt şi care se indică prin cifra 7 sau VII. ♢ (Adjectival) Au trecut şapte ani de atunci. ♢ expr. A lua şapte piei de pe om (sau de pe o vită) = a sili pe cineva să muncească peste puterile sale. A umbla pe şapte cărări = a fi beat. A (nu) avea cei şapte ani de acasă = a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie. ♢ (Substantivat) Scrie un şapte. ♢ expr. Bea (sau mănâncă) cât şapte = bea (sau mănâncă) foarte mult. A nu (se) da pe şapte = a (se) considera mai bun, mai capabil etc., decât mulţi alţii. ♢ (Cu valoare de num. ord.) Tomul şapte. ♢ (În componenţa numeralului multiplicativ corespunzător) De şapte ori pe atâta. (În componenţa numeralului distributiv corespunzător) Le dă câte şapte pâini. 2. s.m. Compus: (bot.) şapte-degete = plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu frunze dinţate şi cu flori purpurii (Comarum palustre). [var.: (reg.) şépte num. card.] – lat. septem.Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PEŞTE-CU-ŞAPTE-NÚME s. v. avat.Trimis de siveco, 22.10.2008. Sursa: SinonimeŞÁPTE s. 1. (reg.) şeptar. (A luat un şapte la fizică.) 2. şeptar, (reg.) şeptacă, (fam.) şeptic. (Un şapte de treflă.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeşápte num.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŞÁPTE1 num. card. Şase plus unu. şapte cărţi. ♢ şapte-degete plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu frunze alungite, zimţate, şi cu flori purpurii, care creşte prin locuri umede. /<lat. septemTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXŞÁPTE2 m. 1) Număr constând din şapte unităţi. Adunaţi şapte cu cinci. ♢ A bea (sau a manca) cât şapte a bea sau a mânca foarte mult. A nu se da pe şapte a se afla în plină putere (fizică sau intelectuală). 2) Cifra 7 sau VII. 3) Obiect marcat cu aceasta cifră. /<lat. septemTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXşápte num. – Număr între şaşe şi opt. – var. Mold. şepte. Mr. şapte, megl. şapti, istr. sǫpte. lat. sĕptem (Puşcariu 1514; REW 7830), cf. vegl. sapto, it. sette, prov., cat. set, fr. sept, sp. siete, port. sete. – Der. şeptar, s.m. (carte de joc de şapte puncte); înşeptit, adj. (multiplicat cu şapte); şeptime, s.f. (a şaptea parte).Trimis de blaurb, 07.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.