acreală — ACREÁLĂ, acreli, s.f. 1. Proprietatea de a fi acru; gust acru, înţepător; acrime. 2. (concr.) Mâncare, băutură cu gust acru. 3. fig. Stare de spirit sau atitudine ursuză, supărăcioasă. – Acri + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 07.11.2008. Sursa … Dicționar Român
acrime — ACRÍME s.f. (Rar) 1. Acreală. ♦ Gust acru. 2. fig. Răutate, duşmănie; supărare, amărăciune. – Acru2 + suf. ime. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ACRÍME s. acreală, înăcreală, (rar) sărbezime, (înv. şi reg.) sărbezeală,… … Dicționar Român
serbezitură — SERBEZITÚRĂ s. v. acreală, acrime, găl beneală, înăcreală, paliditate, paloare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
sărbezeală — SĂRBEZEÁLĂ s.f. (pop.) Faptul de a fi searbăd sau de a se sărbezi. – Sărbezi + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SĂRBEZEÁLĂ s. v. acreală, acrime, înăcreală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime sărbezeálă… … Dicționar Român
sărbezime — SĂRBEZÍME s. v. acreală, acrime, înăcreală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român