învãlmãşeálã — s. f., g. d. art. învãlmãşélii; pl. învãlmãşéli … Romanian orthography
busculadă — BUSCULÁDĂ, busculade, s.f. Înghesuială, învălmăşeală. – Din fr. bousculade. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BUSCULÁDĂ s. v. aglomeraţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime busculádă s. f., g. d. art. busculádei; … Dicționar Român
dedal — DEDÁL, dedaluri, s.n. (Rar) Labirint. ♦ fig. Încurcătură, învălmăşeală. – Din fr. dédale. Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX 98 DEDÁL s. v. labirint. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime dedál s. n., pl … Dicționar Român
babilonie — BABILONÍE, babilonii, s.f. 1. Vorbire sau scriere încâlcită, confuză. 2. Învălmăşeală mare, dezordine. [var.: vaviloníe s.f.] – Babilon (n.pr.) + suf. ie. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BABILONÍE s. dezordine, haos, încurcătură,… … Dicționar Român
taloner — TALONÉR, taloneri, s.m. Jucător de rugbi care se găseşte în grămadă între cei doi pilieri, având sarcina de a talona mingea. – Din fr. talonneur. Trimis de LauraGellner, 23.06.2004. Sursa: DEX 98 talonér s. m., pl. talonéri Trimis de siveco, 10 … Dicționar Român
toi — TOI, toiuri, s.n. 1. (La sg.) Punctul culminant al unei acţiuni sau al unui fenomen în desfăşurare. ♦ (pop.) Partea principală, miezul unui lucru. 2. Învălmăşeală, încăierare; tărăboi, zarvă. 3. (înv.) Ceată, stol, cârd, grup. – Din tc. toy… … Dicționar Român
valmă — VÁLMĂ, vălmi, s.f. (pop.) Mulţime, învălmăşeală; p. ext. hărmălaie, tumult. ♢ loc. adj. şi adv. De a valma = (care este) laolaltă; amestecat (în dezordine); claie peste grămadă. ♢ expr. A da valma = a da buzna, a se repezi, a da năvală. – cf. rus … Dicționar Român
volbură — VÓLBURĂ, volburi, s.f. I. 1. Vânt puternic cu vârtejuri; vârtej; p. ext. furtună. ♦ Trâmbă (de zăpadă, de nisip, de praf etc.), sul; învolburare. ♦ fig. Tulburare, învălmăşeală; gălăgie. 2. Vârtej de apă; vâltoare, bulboană. II. Plantă erbacee cu … Dicționar Român
vâltoare — VÂLTOÁRE, vâltori, s.f. 1. Loc adâncit în albia unui râu, unde apa formează vârtejuri; vârtej format de apă în acest loc; bulboană, bulboacă. 2. (reg.) Vijelie. 3. fig. Zarvă; învălmăşeală. [var.: (pop.) vultoáre s.f.] – lat. voltoria (<… … Dicționar Român
zbucium — ZBÚCIUM, (rar) zbuciume, s.n. 1. Stare de nelinişte sufletească; frământare, zbuciumare, neastâmpăr. 2. Mişcare grăbită, agitată şi zgomotoasă; agitaţie, tumult, învălmăşeală. – Din zbuciuma (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 01.03.2008.… … Dicționar Român
