învestitură

învestitură
ÎNVESTITÚRĂ, învestituri, s.f. Act prin care cineva este învestit cu o demnitate. ♦ (În societatea medievală) Ceremonie solemnă prin care o persoană era învestită cu o demnitate, cu un drept etc. de către seniorul său. – Învesti + suf. -tură (după fr. investiture).
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNVESTITÚRĂ s. v. împuternicire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

învestitúră s. f., g.-d. art. învestitúrii; pl. învestitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNVESTITÚR//Ă învestiturăi f. Act prin care cineva este învestit cu o demnitate. /a învesti + suf. învestiturătură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ÎNVESTITÚRĂ s.f. 1. Act solemn prin care în evul mediu cineva era învestit cu o demnitate, cu un drept etc. ♦ Actul prin care seniorul acorda vasalului său un beneficiu, o feudă. ♦ Act de numire şi de confirmare în funcţii ecleziastice a unui prelat. 2. Act prin care un partid politic desemnează un candidat pentru o funcţie electivă. [var. investitură s.f. / cf. it. investitura, fr. investiture].
Trimis de LauraGellner, 10.05.2005. Sursa: DN

ÎNVESTITÚRĂ s. f. 1. (în evul mediu) act solemn prin care cineva era învestit cu o demnitate, cu un drept etc. ♢ act prin care seniorul acorda vasalului său un beneficiu, o feudă. 2. act de numire şi de confirmare în funcţie a unui prelat. 2. act prin care un partid politic desemnează un candidat pentru o funcţie electivă. 4. vot de învestitură = act prin care o adunare (parlament) dă unui om de stat misiunea de a constitui guvernul. (< fr. investiture)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • INVESTITURA — est intromissio in feudum, praedium, munus dignitatemk noviter acquisitam. Estque vel Propria s. vera, cum res ipsa traditur: ut possessio terrae super ipsam terram, traditione glebae ab eadem revulsae; vel Impropria, cum rei nomine, symboli… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • investitură — INVESTITÚRĂ s.f. v. învestitură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • investitura — s.f. [dal lat. mediev. investitura, der. di investire mettere in possesso d una dignità ]. 1. (stor.) [immissione nel possesso di un fondo compiuta dal signore feudale a vantaggio del vassallo] ▶◀ ‖ infeudamento. 2. (fig.) [l investire di un… …   Enciclopedia Italiana

  • investitúra — ž 1. {{001f}}pov. uvođenje u posjed, davanje prava na posjedovanje zemlje 2. {{001f}}a. {{001f}}svečano postavljanje na visoki položaj u vlasti ili u crkvi; inauguracija, ustoličenje b. {{001f}}odobrenje tijela koje ima zakonodavnu vlast da… …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • investitura — investitúra ž DEFINICIJA 1. pov. uvođenje u posjed, davanje prava na posjedovanje zemlje 2. a. svečano postavljanje na visoki položaj u vlasti ili u crkvi; inauguracija, ustoličenje b. odobrenje tijela koje ima zakonodavnu vlast da tijelo koje… …   Hrvatski jezični portal

  • investitūra — statusas T sritis Politika apibrėžtis Simbolinis valdžios įgaliojimų perdavimo aktas. Šiuolaikinėse parlamentinėse demokratijose – formalus įgaliojimų suteikimas naujai sudaromai vyriausybei, parlamentui balsuojant dėl vyriausybės sudėties in… …   Politikos mokslų enciklopedinis žodynas

  • investitura — {{hw}}{{investitura}}{{/hw}}s. f. Concessione di un feudo, di una carica, di un diritto e sim., spec. mediante atto o cerimonia solenne: investitura ecclesiastica …   Enciclopedia di italiano

  • investitúra — e ž (ȗ) 1. v fevdalizmu slovesna podelitev službe, posesti vazalu ali škofu, umestitev: prisostvovati investituri ♦ zgod. boj za investituro investiturni boj 2. polit., v nekaterih državah izrazitev zaupanja parlamenta novi vladi: dobiti… …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • Investitūra eventuālis — Investitūra eventuālis, Eventualbelehnung, s.u. Lehn. I. simultanĕa, Mitbelehnung …   Pierer's Universal-Lexikon

  • investitura — in·ve·sti·tù·ra s.f. 1. TS stor. nel Medioevo, conferimento da parte del sovrano o del signore feudale di un feudo o di una dignità, di una carica politica o ecclesiastica e sim. | cerimonia in cui si conferiva tale carica, dignità, ecc. 2. BU… …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”