- înveselitor
- ÎNVESELITÓR, -OÁRE, înveselitori, -oare, adj. Care înveseleşte, care produce veselie, bună dispoziţie. – Înveseli + suf. -tor.Trimis de valeriu, 10.01.2009. Sursa: DEX '98ÎNVESELITÓR adj. (pop.) veselitor, (înv.) veselnic. (O întâmplare înveselitoroare.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeînveselitór adj. m., pl. înveselitóri; f. sg. şi pl. înveselitoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficÎNVESELIT//ÓR înveselitoroáre (înveselitoróri, înveselitoroáre) Care înveseleşte; care contribuie la înveselire. /a înveseli + suf. înveselitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.