- întorcătură
- întorcătúră s.f. (reg., înv.) întâia vizită a noilor căsătoriţi la socrii mirelui.Trimis de blaurb, 19.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
întorcătură
Look at other dictionaries:
toarce — TOÁRCE, torc, vb. III. 1. intranz. şi tranz. A trage fire dintr un caier şi a le răsuci cu mâna şi cu ajutorul fusului, pentru a obţine fire care pot fi ţesute; a forma fibre textile cu ajutorul unor maşini speciale. 2. intranz. (Despre pisici) A … Dicționar Român
