abjuraţie

abjuráţie s. f. abjurare. (< fr. abjuration, lat. abiuratio)

Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN



ABJURÁŢIE s. v. abjurare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



abjuráţie s. f., g.-d. art. abjuráţiei; pl. abjuráţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ABJURÁŢIE s.f. Abjurare. [cf. fr. abjuration, lat. abiuratio].

Trimis de LauraGellner, 11.12.2005. Sursa: DN