înstruna

înstruna
ÎNSTRUNÁ, înstrún, vb. I. tranz. 1. A acorda un instrument muzical cu coarde. 2. A strânge un animal de călărie cu chingile sau cu frâul; a struni. ♦ fig. A reţine de la o acţiune; a stăvili, a înfrâna, a struni. [prez. ind. şi: înstrunez] – În + strună.
Trimis de valeriu, 18.04.2008. Sursa: DEX '98

ÎNSTRUNÁ vb. 1. (muz.) a acorda, (rar) a struni. (A înstruna vioara.) 2. v. încorda.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înstruná vb., ind. prez. 1 sg. înstrún/înstrunéz, 3 sg. şi pl. înstrúnă/înstruneáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNSTRUNÁ înstrún tranz. 1) (instrumente muzicale cu coarde) A face să producă sunetele necesare prin întinderea sau slăbirea strunelor; a potrivi; a acorda. 2) (sfori, frânghii, cabluri) A întinde ca pe o strună. 3) (animale de călărie) A stăpâni prin strângerea chingilor sau a frâului; a struni. 4) fig. (persoane) A constrânge să urmeze calea cea dreaptă. /în + strună
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • încorda — ÎNCORDÁ, încordez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A( şi) contracta muşchii corpului, p. ext. corpul întreg, în vederea unui efort. ♦ fig. A şi concentra atenţia, memoria, voinţa etc. ♦ tranz. (Rar) A stimula, a întări. 2. tranz. A întinde (puternic) o …   Dicționar Român

  • înstrunare — ÎNSTRUNÁRE, înstrunări, s.f. Acţiunea de a înstruna şi rezultatul ei. – v. înstruna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNSTRUNÁRE s. 1. (muz.) acordaj, acordare, (rar) strunire. (înstrunare unui instrument cu coarde.) 2. v. în… …   Dicționar Român

  • acorda — ACORDÁ, (1, 2) acórd, (3) acordez, vb. I. tranz. 1. A da (cu îngăduinţă, cu grijă, cu atenţie, cu bunăvoinţă); a oferi; a atribui. 2. A stabili acordul gramatical. 3. A regla frecvenţa unui aparat, a unui sistem fizic etc., astfel încât să fie… …   Dicționar Român

  • struni — STRUNÍ, strunesc, vb. IV. tranz. 1. A ţine în frâu un cal, a conduce sau a stăpâni un cal cu ajutorul frâului. ♦ fig. A ţine din scurt pe cineva; a domina, a înfrâna. A lega ceva strâns, întinzând bine sfoara care leagă. – Din strună. Trimis de… …   Dicționar Român

  • înstrunat — ÎNSTRUNÁT, Ă, înstrunaţi, te, adj. 1. Acordat. 2. Strâns în chingă, în frâu; strunit. ♦ fig. Potolit; înfrânat; strunit. – v. înstruna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNSTRUNÁT adj. 1. (muz.) acordat. (Vioară înstrunat.) 2.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”