- înmiresmare
- ÎNMIRESMÁRE, înmiresmări, s.f. (Rar) Miros plăcut, parfum. – v. înmiresma.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ÎNMIRESMÁRE s. îmbălsămare, parfumare, (pop.) miresmare. (înmiresmare aerului.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeînmiresmáre s. f., g.-d. art. înmiresmării; pl. înmiresmăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.