- înierba
- ÎNIERBÁ, înierbez, vb. I. tranz. 1. A planta cu ierburi un teren sterp. 2. (înv.) A pune într-un loc praf de puşcă, pentru a provoca o explozie. – În + iarbă.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎNIERBÁ vb. v. spânzui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeînierbá vb. (sil. -ier-), ind. prez. 1 sg. înierbéz, 3 sg. şi pl. înierbeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficînierbá, înierbéz, vb. I (reg.) 1. a trata o vită cu rădăcini de spânz. 2. a arunca peştilor iarbă otrăvitoare, pentru a-i prinde. 3. (refl.) a se supăra, a se mânia. 4. a pune iarbă de puşcă sub un zid pentru a exploda; a mina.Trimis de blaurb, 14.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.