îngurluire

îngurluire
ÎNGURLUÍRE, îngurluiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a se îngurlui şi rezultatul ei. – v. îngurlui.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

îngurluíre s. f., g.-d. art. îngurluírii; pl. îngurluíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • îngurluit — îngurluít1, îngurluítă, adj. (reg.) (om) încurcat, înhăitat nelegitim cu alta, întălătuit, îngurgat. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR  îngurluít2, s.n. (reg.) cântecul specific al porumbelului pe lângă porumbiţă; îngurluire. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”