- îngurluire
- ÎNGURLUÍRE, îngurluiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a se îngurlui şi rezultatul ei. – v. îngurlui.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98îngurluíre s. f., g.-d. art. îngurluírii; pl. îngurluíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.