- îngingia
- îngingiá, pers. 3 sg. îngíngie, vb. I (reg., înv.) 1. (despre porumb) a începe să dea boabele, a îngurzi. 2. (fig.; despre om) a face avere, a prinde cheag.Trimis de blaurb, 13.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
gingie — GINGÍE, gingii, s.f. Ţesut1 (3) care înveleşte rădăcinile şi o parte din corpul dinţilor şi al măselelor. [var.: (înv. şi reg.) gíngenă, gíngină s.f.] – lat. gingiva. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 gingíe s. f … Dicționar Român
îngurzi — ÎNGURZÍ, îngurzesc, vb. IV. tranz. (reg.) A strânge, a încreţi marginile unei opinci, ale unei pânze, ale unui sac etc. cu o sfoară, cu o cureluşă trecută prin mai multe găuri. ♦ fig. A desena în linii curbe în zigzaguri. [var.: îngruzí vb. IV] – … Dicționar Român