- înformăluire
- ÎNFORMĂLUÍRE s. f. v. înformălui. [DAR]Trimis de gall, 29.01.2008. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
înfărmare — înfărmá vb. I (reg., înv.) 1. a îmbrăca, a împodobi. 2. a pune mâna pe ceva; a apuca, a prinde. Trimis de blaurb, 26.10.2008. Sursa: DAR înfărmá ( m, át), vb. – 1. (înv., rar) A îmbrăca, a împodobi. – 2. A apuca, a prinde. Origine incertă. Pare … Dicționar Român