încăluşa

ÎNCĂLUŞÁ, încăluşez, vb. I. tranz. A pune un căluş. – În + căluş.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



încăluşá vb., ind. prez. 1 sg. încăluşéz, 3 sg. şi pl. încăluşeáză, 1 pl. încăluşăm, conj. prez. 3 sg. şi pl. încăluşéze; ger. încăluşând

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A ÎNCĂLUŞ//Á încăluşaéz tranz. 1) (animale) A face să ţină gura deschisă printr-un căluş. 2) rar (persoane) A face să nu strige, aplicând un căluş. /în + căluş

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX