încorsetare

ÎNCORSETÁRE, încorsetări, s.f. Acţiunea de a încorseta şi rezultatul ei. ♦ fig. îngrădire, încătuşare. – v. încorseta.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



încorsetáre s. f., g.-d. art. încorsetării; pl. încorsetări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ÎNCORSETÁRE s.f. Acţiunea de a încorseta. [< încorseta].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN