cordar — CORDÁR, cordare, s.n. 1. Plăcuţă de lemn (de abanos) de care sunt legate coardele la instrumentele cu arcuş. 2. Pană de lemn cu care se răsuceşte coarda ferăstrăului cu ramă pentru a întinde pânza de tăiat; încordător, sucitor. – Coardă + suf. ar … Dicționar Român
coardă — COÁRDĂ1, coarde, s.f. 1. Fir elastic confecţionat din metal, din intestine de animale etc., care întins pe anumite instrumente muzicale, produce, prin vibrare, sunete; strună. ♢ expr. (fam.) A atinge (pe cineva) la coarda sensibilă (sau… … Dicționar Român
slobozitor — SLOBOZITÓR, slobozitoare, s.n. Parte a războiului de ţesut formată dintr un băţ lung care fixează sulul de dinapoi şi care permite (când este înlăturat) desfăşurarea urzelii de pe sul. – Slobozi + suf. tor. Trimis de IoanSoleriu, 25.07.2004.… … Dicționar Român
întinzător — ÎNTINZĂTÓR, întinzătoare, s.n. 1. Nume dat mai multor dispozitive folosite pentru a întinde unele obiecte elastice sau flexibile. 2. Băţ, lemn la războiul de ţesut, cu ajutorul căruia se răsuceşte ţesătura pe sulul dinainte; întorcător,… … Dicționar Român
întorcător — ÎNTORCĂTÓR, întorcătoare, s.n. Piesă la războiul de ţesut, constând dintr un băţ lung cu care se strânge, pe sulul dinainte, pânza ţesută; întinzător, încordător. Întoarce + suf. ător. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNTORCĂTÓR s.… … Dicționar Român