încolonare

ÎNCOLONÁRE s.f. Acţiunea de a (se) încolona. ♦ (art.; cu valoare de interjecţie) Exclamaţie care îndeamnă, ordonă încolonarea unui grup de oameni. – v. încolona.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



încolonáre s. f., g.-d. art. încolonării

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ÎNCOLONÁRE s.f. Faptul de a se încolona. [< încolona].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN